Podcast “Ce e important” – Episodul 7

Am intrebat zilele trecute, pe un grup facebook pe care il moderez, ce s-a schimbat in bine, in fiecare dintre noi, de la inceputul perioadei acesteia … mai speciale.

Multe raspunsuri interesante, care arata ca reusim, cateodata, sa ne extragem din ce pare o situatie total negativa, ca sa gasim ceva bun.

Si am primit si niste raspunsuri care m-au facut sa ma implic in discutie. Oameni care vorbeau despre greutatile lor punctuale si care spuneau pur si simplu « nu imi e bine si nu gasesc nimic bun de zis la situatia asta ». Evident, am intervenit spunand ca, daca stam cu adevarat si ne gandim, vom gasi ceva de bine. Insa, judecand apoi, mi-am dat seama ca nu cred ca de asta aveau nevoie. Sau nu de la o persoana pe care nu o cunosc, pe un grup, pe internet in orice caz. In loc, as fi putut sa le multumesc doar ca au curajul de a fi vulnerabili cat sa spuna tare ca nu gasesc nimic bun pentru moment.

Gratitudinea si vulnerabilitatea sunt sentimente care orbiteaza in jurul notiunii de curaj. Suntem curajosi atunci cand decidem sa fim vulnerabili. Iar empatia este cea mai potrivita pereche a vulnerabilitatii.

Empatia este abilitatea de a intelege si partaja sentimentele unei persoane. Si e bine de stiut ca putem oferi empatie chiar daca nu am trecut prin aceeasi experienta ca persoana din fata noastra. Nu e despre asta.

Cum se desfasoara o discutie intre tine si o persoana care e poate ingrijorata, care se teme pentru ca, in contextul actual, un vecin, coleg sau prieten e in spital cu covid 19 si se tem cu adevarat.

Empatia este cea care catalizeaza conexiunea intre oameni. Oamenii cand au incredere sa se deschida, sa fie vulnerabili, asteapta sa fie intampinati cu empatie, nu cu mila ori judecata.

Ce poti face tu, in fata unei persoane care decide sa iti vorbeasca despre greutatile lor ?

Incurajeaza-i sa vorbeasca. Si lasa-i sa vorbeasca pana la capat. Nu intrerupe si nu te gandi ca stii continuarea, nu te gandi la ce urmeaza sa spui. Tu doar fii !

Asculta-i atent. Asculta-i activ. Pune intrebari deschise. Intreaba-i ce sentimente simt ? Cum se numeste ceea ce e inauntru lor ?

Lasa-i sa se planga, sa fie diferiti de cum ai fi tu sau de cum ai reactiona tu.

Nu judeca. E destul de normal sa incercam sa ne transpunem in ceea ce descrie persoana din fata noastra. Si e deci posibil sa simtim sentimentele lor, o experienta inconfortabila pentru noi. Totusi, nu judeca, nu lasa propriile sentimente sa te inchida la dialogul de care are atata nevoie persoana din fata ta.

Apoi, e foarte tentant sa sari in modul de « solutionare ». Si as sugera sa nu o faci, decat daca ei iti cer explicit aceasta, dupa ce iti povestesc ce au pe suflet. In schimb, poti sa ajuti prin intrebari care ghideaza, care deschid optiuni, care listeaza posibile solutii… Nu le oferi partea pe care o percepi tu pozitiva din ceea ce povestesc ei. Nu au nevoie de asta. Exemplu : « Sotul meu ma inseala. Eh, macar tu ti-ai gasit un sot ».

Daca tu ai fi o musca pe perete privind conversatia voastra, ce lucruri observi ? Ce atitudini observi ? Ce ar putea face cel care asculta (adica tu) pentru ca cel care ti se deschide sa simta ca a facut un lucru bun si nu o greseala.

In final, multumeste-le pentru ca s-au deschis, arata-le ca situatia pe care ei o descriu iti e familiara sau iti e complet straina (fii sincer), si incurajeaza-i sa se deschida din nou cand au nevoie.

Iti multumesc ca m-ai ascultat. Daca macar o frantura din ce am povestit eu aici te-a ajutat catusi de putin, eu ma declar multumit si sper ca vei sharui si cu altii inregistrarea. Daca asculti, asigura-te si ca ai dat Join grupului de facebook numit „Ce e important – podcast despre rezilienta in perioade cu provocari” unde postez aceste episoade si unde mi-ar placea sa avem conversatii care le continua. Pana data viitoare incearca deja sa oferi empatie in jurul tau, in timp ce continui sa iti traiesti viata cat se poate de firesc.

O zi buna !

Pin It on Pinterest

Share This